Mecanică
Câmpul gravitațional
Legea gravitației universale, câmpul gravitațional, potențial gravitațional, sateliți artificiali, viteze cosmice, legile lui Kepler.
Legea gravitației universale (Newton)
Orice două corpuri cu masele m₁ și m₂, aflate la distanța r între centrele lor, se atrag reciproc cu forța:
F = G · m₁ · m₂ / r²
- G = 6,67 · 10⁻¹¹ N·m²/kg² (constanta gravitațională universală)
- r = distanța dintre centre [m]
- Forța e de atracție (sens: de la un corp spre celălalt)
Legea are același caracter cu Legea Coulomb, dar gravitația e întotdeauna atractivă.
Câmpul gravitațional
Câmpul gravitațional al unui corp de masă M = forța exercitată pe unitatea de masă:
g = F/m = G · M / r² [N/kg = m/s²]
Direcție: spre corpul sursă M (câmp central, atractiv).
La suprafața Pământului (r = R_P ≈ 6,37 · 10⁶ m, M_P ≈ 6 · 10²⁴ kg):
g₀ = G · M_P / R_P² ≈ 9,8 m/s²
Variația cu altitudinea h:
g(h) = G · M_P / (R_P + h)²
La altitudine mare, g scade. Astronauții nu sunt în imponderabilitate din cauza g ≈ 0, ci pentru că sunt în cădere liberă continuă (mișcare circulară orbitală).
Potențialul gravitațional
Energia potențială gravitațională a unui corp de masă m la distanța r față de centrul Pământului:
E_p = −G · M · m / r
(Negativă prin convenție: zero la r → ∞)
Potențialul gravitațional (energie per unitate de masă):
V_g = −G · M / r [J/kg]
Sateliți artificiali
Un satelit pe orbită circulară de rază r (față de centrul Pământului):
Forța gravitațională = forța centripetă:
G · M_P · m / r² = m · v² / r
Viteza orbitală:
v = √(G · M_P / r)
Perioada orbitală:
T = 2πr / v = 2π√(r³ / (G · M_P))
Pe măsură ce r crește, v scade și T crește — sateliții mai depărtați se mișcă mai lent.
Viteze cosmice
Prima viteză cosmică (v₁)
Viteza minimă pentru orbită circulară la suprafața Pământului (h ≈ 0, r = R_P):
v₁ = √(G · M_P / R_P) = √(g₀ · R_P) ≈ 7,9 km/s
A doua viteză cosmică (viteza de eliberare, v₂)
Viteza minimă pentru a scăpa complet din câmpul gravitațional al Pământului:
v₂ = √(2G · M_P / R_P) = √2 · v₁ ≈ 11,2 km/s
(Derivată din E_c = |E_p|: ½mv² = G·M_P·m/R_P)
Legile lui Kepler
Legea I (a orbitelor)
Fiecare planetă se mișcă pe o elipsă, cu Soarele într-unui din focare.
Legea II (a ariilor)
Raza vectoare a planetei mătură arii egale în timpi egali — planeta se mișcă mai repede când e mai aproape de Soare (periheliu) și mai lent la afeliu.
Legea III (a perioadelor)
Raportul dintre pătratele perioadelor și cuburile semiaxelor mari este același pentru toate planetele din sistemul solar:
T₁²/T₂² = a₁³/a₂³
sau echivalent: T²/a³ = constant
Pentru orbite circulare: a = r (raza orbitei).
Aplicație: dacă se cunosc T și r pentru un satelit, se poate determina masa corpului central M:
M = 4π²r³ / (G · T²)
Greutatea și imponderabilitatea
Greutatea unui corp = forța gravitațională exercitată de Pământ = m · g (la suprafață).
Greutatea aparentă = forța cu care corpul apasă pe suport (reacțiunea normală N):
- În repaus pe Pământ: N = mg
- În satelit (cădere liberă continuă): N = 0 → imponderabilitate
La examen
- Legea gravitației: F = GM₁M₂/r² — r e distanța dintre centre (nu de la suprafață!)
- v₁ și v₂: reține că v₂ = √2 · v₁ ≈ 11,2 km/s; v₁ ≈ 7,9 km/s
- Legea III Kepler: T²/r³ = ct — dacă se dublează raza orbitei, T crește cu factor 2√2
- La satelit: gravitația joacă rol de forță centripetă → egalează G·M·m/r² = mv²/r
- Imponderabilitatea ≠ absența gravitației; satelitul cade continuu spre Pământ