Anatomie
Sistemul digestiv uman
Alcătuirea tubului digestiv, glandele anexe, enzimele digestive și procesele de digestie și absorbție.
Generalități
Digestia = procesul de transformare a alimentelor în molecule simple absorbabile.
Tipuri de digestie:
- Mecanică: masticație, peristaltism → fragmentare fizică
- Chimică: acțiunea enzimelor → descompunere moleculară
Alcătuirea tubului digestiv
Cavitatea bucală → Faringe → Esofag → Stomac → Intestin subțire → Intestin gros → Rect → Anus
1. Cavitatea bucală
Dinți:
- Incisivi (8): tăiere
- Canini (4): sfâșiere
- Premolari (8): zdrobire
- Molari (12): măcinare
Glandele salivare (3 perechi): parotide, submandibulare, sublinguale
- Saliva: apă + ptialina (amilaza salivară) → hidrolizează amidonul → maltoză
- pH = 6,5–7; ~1,5 L/zi
Limba: mișcare + amestec alimente + percepție gustativă (papile gustative).
2. Faringele și esofagul
Faringele: carrefour digestiv-respirator; deglutitia (înghițire) = reflex involuntar; epiglota acoperă laringele.
Esofagul: tub muscular ~25 cm; peristaltism (contracții musculare progresive) → transport bolul alimentar; sfincter esofagian inferior previne refluxul.
3. Stomacul
Structura: fund + corp + pilor; pereți musculoși (3 straturi musculare)
Sucul gastric (2–3 L/zi, pH = 1,5–2):
- Acid clorhidric (HCl): activează pepsinogenul → pepsina, denaturează proteinele, bactericid
- Pepsina: enzimă proteolitică → degradează proteinele în peptide
- Lipaza gastrică: hidrolizează parțial grăsimile (activitate limitată)
- Factorul intrinsec Castle: necesară absorbției vit. B₁₂
- Mucus: protejează mucoasa gastrică de acidul clorhidric
Procesele din stomac:
- Amestec mecanic → chim (masă semi-lichidă acidă)
- Digestia inițiată a proteinelor
- Eliminare graduală în duoden prin sfincter piloric
4. Intestinul subțire (~6–7 m)
Segmente: Duoden (25 cm) + Jejun (2,5 m) + Ileon (3,5 m)
Adaptări pentru absorbție (creșterea suprafeței ~200 m²):
- Pliuri circulare (valvule conivente)
- Vilozități intestinale (1 mm înălțime; fiecare cu capilar + lacteal)
- Microvili (pe enterocite) = „marginea în perie”
Sucul intestinal (enterochinaza, peptidaze, dizaharidaze, lipaze):
- Enterokinaza: activează tripsinogenul → tripsina
- Peptidaze: degradează peptide → aminoacizi
- Dizaharidaze (zaharaza, maltaza, lactaza): zaharoză → glucoză+fructoză; maltoză → glucoză; lactoză → glucoză+galactoză
Sucul pancreatic (din pancreas, ajunge în duoden):
- pH = 7,5–8 (bicarbonat → neutralizează chimul acid)
- Amilaza pancreatică: amidon → maltoză
- Lipaza pancreatică (cu bilă): trigliceride → acizi grași + glicerol
- Proteaze: tripsinogen → tripsina; chimotripsinogen → chimotripsina; carboxipeptidaze
Bila (din ficat, stocată în vezica biliară):
- Nu conține enzime!
- Săruri biliare → emulsificarea grăsimilor (cresc suprafața de contact pt. lipaza pancreatică)
- Bilirubina (pigment din hemoglobina degradată) → colorează fecalele
Absorbția în intestinul subțire:
- Glucoze + aminoacizi: capilare sangvine → vena portă → ficat
- Lipide (acizi grași + glicerol → reconstituite în trigliceride → chilomicroni): lacteale (vase limfatice) → ductul toracic → sânge
5. Intestinul gros (~1,5 m)
Segmente: Cec (+ apendicele vermiform) + Colon ascendent + Colon transvers + Colon descendent + Sigmoid + Rect + Anus
Funcții:
- Absorbția apei și electroliților (Na⁺, Cl⁻) → formarea fecalelor
- Flora microbiană (Escherichia coli și altele) → fermentație, sinteză vitamina K și unele vitamine B
- Nu are digestie enzimatică semnificativă
- Defecația (reflex + voluntar): eliminarea materiilor fecale prin anus
Glandele anexe
Ficatul (cea mai mare glandă, ~1,5 kg)
- Producerea bilei (500–1000 mL/zi)
- Glicogenogeneza (stocare glucoză sub formă de glicogen)
- Glicogenoliza (descompunerea glicogenului → glucoză)
- Neoglucogeneza (sinteză glucoză din aminoacizi, glicerol)
- Sinteza proteinelor plasmatice (albumine, fibrinogen, protrombina)
- Detoxifiere (alcool, medicamente, amoniac → uree)
- Degradarea hemoglobinei → bilirubina
Pancreasul (glandă mixtă)
- Exocrin: suc pancreatic (enzime digestive) → duoden
- Endocrin (insulele Langerhans): insulina (coboară glicemia), glucagonul (crește glicemia)
Vezica biliară
- Stochează și concentrează bila produsă de ficat
- Se golește când chimul ajunge în duoden
Rezumatul digestiei
| Nutriment | Loc | Enzimă | Produse |
|---|---|---|---|
| Amidon | Cavitate bucală | Amilaza salivară | Maltoză |
| Amidon | Intestin subțire | Amilaza pancreatică | Maltoză |
| Maltoză | Intestin subțire | Maltaza | 2 Glucoze |
| Proteine | Stomac | Pepsina | Peptide |
| Peptide | Intestin subțire | Tripsina, chimotripsina | Peptide mici |
| Peptide mici | Intestin subțire | Peptidaze | Aminoacizi |
| Grăsimi | Intestin subțire | Lipaza pancreatică (+ bila) | Acizi grași + Glicerol |
La examen
- Saliva → ptialina → amidon în maltoză; pH neutru
- Stomacul → HCl + pepsina → digestia proteinelor; pH = 1,5–2
- Bila = din ficat, fără enzime, emulsifică grăsimile; lipaza pancreatică → digeră grăsimile
- Intestin subțire → absorbție (vilozități + microvili = suprafață mare)
- Glucoza + aminoacizi → sânge (vena portă → ficat); Lipidele → limfa (lacteale)
- Ficatul: bilă + glicogen + detoxifiere + sinteza proteine plasmatice