⚖️

Chimie anorganică

Viteza reacțiilor și echilibru chimic

Viteza de reacție, factori de influență, echilibru chimic, constanta K, principiul Le Chatelier.

Capitole Formule Teste Tabel periodic

Viteza reacției chimice

Definiție: variația concentrației unui reactant sau produs în unitatea de timp.

$$v = \frac{\Delta C}{\Delta t} \quad \text{[mol·L⁻¹·s⁻¹]}$$

La reactanți: v = −ΔC/Δt (concentrația scade) La produși: v = +ΔC/Δt (concentrația crește)


Factorii care influențează viteza

1. Concentrația (sau presiunea pentru gaze)

↑ concentrație → ↑ frecvența ciocnirilor → ↑ viteză

Legea vitezei: v = k · [A]ᵐ · [B]ⁿ

  • k = constanta de viteză (depinde de T)
  • m, n = ordine parțiale (determinate experimental)

2. Temperatura

↑ T → ↑ energie cinetică → mai multe ciocniri eficiente → ↑ viteză

Regula lui van ‘t Hoff: la creșterea T cu 10°C, viteza crește de 2–4 ori.

Ecuația Arrhenius: k = A · e^(−Ea/RT)

  • Ea = energia de activare [J/mol]

3. Suprafața de contact

Granulație fină (pulbere) > granulație grosieră → ↑ viteză

4. Catalizatorul

Catalizator: substanță care crește viteza fără a se consuma net.

Mecanism: oferă o cale de reacție cu energie de activare mai mică.

Cataliză omogenă: catalizator în aceeași fază cu reactanții. Cataliză eterogenă: faze diferite (ex: Pt solid în reacții gazoase).

Inhibitor (catalizator negativ): scade viteza reacției.

5. Natura reactanților

Reacțiile ionice (în soluție) sunt mult mai rapide decât cele moleculare.


Echilibrul chimic

O reacție reversibilă atinge echilibrul când viteza directă = viteza inversă.

$$aA + bB \rightleftharpoons cC + dD$$

La echilibru: concentrațiile rămân constante (NU zero!), reacția continuă în ambele sensuri.


Constanta de echilibru (Kc)

$$K_c = \frac{[C]^c \cdot [D]^d}{[A]^a \cdot [B]^b}$$

Nu se includ solidele și lichidele pure în expresia Kc.

Kc mare (>>1) → echilibrul favorizează produșii (reacția directă dominantă).

Kc mic (<<1) → echilibrul favorizează reactanții.

Kp (pentru gaze)

$$K_p = K_c \cdot (RT)^{\Delta n}$$

unde Δn = moli gaz produși − moli gaz reactanți.


Principiul Le Chatelier

Dacă echilibrul este perturbat, sistemul se deplasează în sensul care reduce perturbarea.

PerturbațieDeplasare
↑ concentrație reactant→ spre produși (→)
↑ concentrație produs← spre reactanți (←)
↓ concentrație produs (ex: precipitare)→ spre produși
↑ temperatură→ spre reacția endotermă
↓ temperatură→ spre reacția exotermă
↑ presiune (pentru gaze)→ spre mai puțini moli de gaz
↓ presiune→ spre mai mulți moli de gaz
CatalizatorNU deplasează echilibrul (accelerează ambele sensuri egal)

Exemple industriale importante

Sinteza amoniacului (procesul Haber)

N₂(g) + 3H₂(g) ⇌ 2NH₃(g) ΔH = −92 kJ/mol

  • Presiune mare (200 atm) → mai puțini moli gaz → favorizează NH₃
  • T mică favorizează termodinamic, dar viteza e prea mică → compromis ~450°C
  • Catalizator: Fe

Sinteza acidului sulfuric (procesul de contact)

2SO₂(g) + O₂(g) ⇌ 2SO₃(g) ΔH < 0

  • Catalizator: V₂O₅
  • Presiune medie, T ~450°C

La examen

  • Kc se scrie cu concentrațiile la echilibru, ridicate la puterea coeficienților stoechiometrici
  • Solidele și lichidele pure NU apar în Kc
  • Le Chatelier: ↑T favorizează endoterma; ↑p favorizează sensul cu mai puțini moli de gaz
  • Catalizatorul nu modifică Kc, nu deplasează echilibrul — doar grăbește atingerea lui
  • Dacă Δn(gaz) = 0, presiunea NU afectează echilibrul