Chimie organică
Zaharide (glucide)
Monozaharide (glucoză), dizaharide (zaharoză), polizaharide (amidon, celuloză).
Clasificare
Zaharide
├── Monozaharide (nu hidrolizează): glucoză, fructoză, galactoză
├── Dizaharide (2 monoz.): zaharoză, maltoză, lactoză
└── Polizaharide (>2 monoz.): amidon, celuloză, glicogen
Formula generală: Cₙ(H₂O)ₙ → „hidrați de carbon”
Glucoza — C₆H₁₂O₆
Structura: aldohexoză — conține grupă aldehidă (CHO) și 4 grupe OH (polielectrol).
Forma liniară (proiecție Fischer):
- CHO–CHOH–CHOH–CHOH–CHOH–CH₂OH
Forma ciclică (piranoză): predominantă în soluție — ciclu de 6 atomi (5C + 1O).
Izomeri: glucoza și fructoza sunt izomeri de funcțiune (C₆H₁₂O₆, dar fructoza are grupă cetonică).
Proprietăți chimice
1. Caracter reducător (grupa CHO reacționează ca aldehida):
- Proba Tollens: glucoză + 2[Ag(NH₃)₂]⁺ → 2Ag↓ (oglinda de argint)
- Reactivul Fehling: glucoză + 2Cu²⁺ → Cu₂O↓ (precipitat roșu)
2. Fermentare alcoolică (drojdie, anaerob): $$C_6H_{12}O_6 \xrightarrow{\text{drojdie}} 2C_2H_5OH + 2CO_2\uparrow$$
3. Fermentare lactică (bacterii): C₆H₁₂O₆ → 2CH₃CH(OH)COOH (acid lactic)
4. Esterificare (cu 5 grupe OH): Glucoză + 5CH₃COOH → pentaacetat de glucoză + 5H₂O
5. Oxidare completă: C₆H₁₂O₆ + 6O₂ → 6CO₂ + 6H₂O + energie (respirație celulară)
6. Reducere (hidrogenare): glucoză + H₂ → sorbitol
Fructoza — C₆H₁₂O₆
Structura: cetohexoză — grupă cetonică (C=O) în poziție 2.
Obținere: prin hidroliza zaharozei (împreună cu glucoza).
Proprietăți: mai dulce decât glucoza și zaharoza; în miere și fructe.
Fructoza este cetoza, dar dă totuși reacții cu Tollens și Fehling (datorită tautomerizării în mediu bazic).
Zaharoza — C₁₂H₂₂O₁₁
Structura: glucoză + fructoză (legătură glicozidică între C1 și C2).
Surse: trestie de zahăr, sfeclă de zahăr.
Proprietăți:
- NU reduce Tollens și Fehling (legătura glicozidică blochează ambele grupe reductoare!)
- Dizaharida nereducătoare
Hidroliza (invertire): $$C_{12}H_{22}O_{11} + H_2O \xrightarrow{H^+ \text{ sau invertaza}} C_6H_{12}O_6 \text{(glucoză)} + C_6H_{12}O_6 \text{(fructoză)}$$ → zahăr invertit (mai dulce, nu cristalizează)
Maltoza — C₁₂H₂₂O₁₁
- Glucoză + glucoză (legătură α-1,4)
- Reducătoare (una dintre grupe OH e liberă)
- Obținută prin hidroliza parțială a amidonului (malțul)
Amidonul — (C₆H₁₀O₅)ₙ
Structura: polimer de glucoză cu legătură α-1,4 (amiloza — liniară) și α-1,6 (amilopectina — ramificată).
Proprietăți:
- Nu se dizolvă în apă rece; formează gel în apă caldă
- Reacție cu iodul (I₂): colorație albastru-violet intens → reacție de identificare!
- Digestia: amidon → maltoză → glucoză (amilaze, maltaze)
Hidroliza completă (H⁺, Δ): (C₆H₁₀O₅)ₙ + nH₂O → nC₆H₁₂O₆ (glucoză)
Celuloza — (C₆H₁₀O₅)ₙ
Structura: polimer de glucoză cu legătură β-1,4 (liniară, fibre paralele → rezistente mecanic).
Vs. amidon: aceeași formulă moleculară (C₆H₁₀O₅)ₙ, dar structura complet diferită (α vs. β glucoză)!
Proprietăți:
- Nu se dizolvă în apă
- Omul nu poate digera celuloza (nu are β-glucozidaze) — fibre alimentare
- Reacție cu I₂: nu se colorează (spre deosebire de amidon)
Esteri ai celulozei:
- Cu HNO₃ (nitrare): nitroceluloză (praf de pușcă — exploziv; celuloid)
- Cu CH₃COOH (acetilare): acetat de celuloză (mătase artificială, peliculă foto)
La examen
- Glucoza: reducătoare → Tollens (Ag↓) și Fehling (Cu₂O roșu↓)
- Zaharoza: nereducătoare (NU Tollens, NU Fehling)
- Amidon + I₂ → albastru-violet (identificare)
- Hidroliza amidon → glucoză; hidroliza zaharoză → glucoză + fructoză
- Fermentare: glucoză → etanol + CO₂ (drojdie, anaerob)
- Amidon = α-glucoză (legătură α); celuloză = β-glucoză (legătură β)