🌿
Sanatate mentala
Sănătatea mentală
Sănătatea mentală, stresul psihic, mecanismele de apărare, igiena psihică și strategiile de coping.
Ce este sănătatea mentală?
Definiția OMS: Sănătatea mentală nu înseamnă doar absența bolii psihice, ci o stare de bine (well-being) în care individul:
- Își realizează potențialul
- Face față stresului normal al vieții
- Muncește productiv
- Contribuie la comunitatea sa
Stresul psihic
Definiție
Stresul este răspunsul nespecific al organismului la orice solicitare care perturbă echilibrul intern (homeostazia).
Stresorii = factori declanșatori ai stresului:
- Fizici: frig, zgomot, boală, traume
- Psihologici: examene, conflicte, pierderi, incertitudine
- Sociali: discriminare, sărăcie, izolare socială
Sindromul Adaptare Generală (Selye, 1936)
Hans Selye a identificat trei faze ale răspunsului la stres:
1. ALARMA 2. REZISTENȚA 3. EPUIZAREA
↓ ↓ ↓
Mobilizare Adaptare Resursele se
resurselor activă termină
(adrenalinǎ) (cortizol) → boală, colaps- Faza de alarmă: Reacție imediată „luptă sau fugi” (fight or flight) — adrenalina crește, pulsul crește, mușchii se pregătesc
- Faza de rezistență: Organismul se adaptează, stresul e tolerat
- Faza de epuizare: Resursele se epuizează → boli psihosomatice, depresie, colaps imunitar
Tipuri de stres
- Eustresul (stres pozitiv) — motivează, stimulează performanța (competiția, provocarea)
- Distresul (stres negativ) — depășește capacitățile de adaptare → dăunător
Mecanismele de apărare (Freud / Anna Freud)
Mecanismele de apărare sunt strategii inconștiente prin care Eul se protejează de anxietate și conflicte psihice interne.
| Mecanism | Descriere | Exemplu |
|---|---|---|
| Refularea | Excluderea din conștiință a gândurilor/amintirilor dureroase | A „uita” o experiență traumatică |
| Proiecția | Atribuirea propriilor gânduri/sentimente inacceptabile altora | „Nu eu sunt gelos, el e gelos pe mine!” |
| Raționalizarea | Justificarea logică a unui comportament irațional | „Nu am luat nota bună pentru că profesorul e prea sever.” |
| Sublimarea | Canalizarea energiei pulsionale spre activități social acceptabile | Agresivitatea → sport de contact; eros → artă |
| Regresia | Revenirea la comportamente imature în fața stresului | Adultul care plânge și se face mic |
| Negarea | Refuzul de a accepta realitatea dureroasă | „Nu se poate, medicul a greșit diagnosticul.” |
| Deplasarea | Transferul emoției de la obiectul real la altul | Certat la birou → se enervează acasă pe familie |
| Formarea reacțională | Manifestarea opusului sentimentelor reale | Cineva care îl urăște pe X îl laudă excesiv |
| Intelectualizarea | Detașarea emoțională și analiza rece a situației | Discuții teoretice despre propria boală gravă |
Strategii de coping (gestionarea stresului)
Copingul = ansamblul eforturilor cognitive și comportamentale pentru a gestiona solicitările interne sau externe evaluate ca depășind resursele persoanei.
Coping centrat pe problemă
- Rezolvarea activă a problemei care generează stres
- Planificarea — pași concreți de acțiune
- Eficient când problema poate fi controlată
Coping centrat pe emoție
- Gestionarea trăirii emoționale, nu a problemei în sine
- Tehnici de relaxare, suport social, acceptare
- Eficient când problema nu poate fi controlată (doliu, boală)
Coping proactiv
- Anticiparea și prevenirea stresului viitor (gestionarea timpului, pregătire)
Igiena psihică — factori protectori
| Factor | Rol protector |
|---|---|
| Somnul | Consolidarea memoriei, regenerarea SNC, procesarea emoțională |
| Exercițiul fizic | Eliberare endorfine, reducerea cortizolului, îmbunătățirea dispoziției |
| Relațiile sociale | Suport emoțional, sentiment de aparțieneță |
| Scopurile de viață | Sens, motivație, reziliență |
| Tehnicile de relaxare | Meditație, respirație profundă, yoga → reducerea activării SN simpatice |
| Nutriția echilibrată | Serotonina se produce din triptofan (alimentar) |
| Limitarea factorilor nocivi | Alcool, substanțe, timp excesiv pe ecrane |
Tulburări psihice — noțiuni elementare
| Categorie | Exemple | Caracteristici |
|---|---|---|
| Nevroze | Anxietate generalizată, fobie, TOC, depresie | Fără ruptură cu realitatea; subiectul știe că are o problemă |
| Psihoze | Schizofrenie, tulburare bipolară severă | Ruptură cu realitatea; halucinații, delir |
| Tulburări de personalitate | Borderline, narcisistă, antisocială | Tipare stabile de gândire/comportament dezadaptative |
La BAC nu se cer diagnosticele detaliate — este suficient să distingi nevroze (fără ruptură cu realitatea) de psihoze (cu ruptură cu realitatea).
La examen
- OMS: sănătatea mentală = stare de bine, nu doar absența bolii
- Selye — 3 faze: alarmă → rezistență → epuizare
- Eustres (pozitiv, motivator) vs. Distres (negativ, dăunător)
- Mecanisme de apărare frecvente la BAC: refulare, proiecție, raționalizare, sublimare, regresie, negare, deplasare
- Coping centrat pe problemă (schimb situația) vs. pe emoție (gestionez trăirea)
- Nevroze ≠ psihoze: nevrozele nu implică ruptura cu realitatea