Reprezentările

Definiție și caracteristici

Reprezentarea este procesul psihic cognitiv prin care obiectele și fenomenele absente în momentul dat sunt reflectate ca imagini mintale.

Caracteristici:

• Imagine secundară (obiectul nu este prezent — spre deosebire de percepție)
• Schematică — nu redă toate detaliile, ci esențialul
• Panoramică — poate cuprinde mai mult decât percepția (putem „vedea” un obiect din toate unghiurile simultan)
• Mobilă — poate fi transformată, rotită, combinată
• Colorată afectiv — imaginile sunt legate de trăiri

---

Reprezentare vs. Percepție

Criteriu	Percepție	Reprezentare
Prezența obiectului	Obligatorie	Absentă
Vividitate	Clară, bogată	Schematică, mai palidă
Spontaneitate	Automată (stimul prezent)	Voluntară sau involuntară
Dependență de senzori	Da	Nu — imaginea e internă

---

Formele reprezentărilor

1. Reprezentări individuale

Imagini ale unor obiecte sau persoane concrete (imaginea casei în care ai copilărit).

2. Reprezentări generale (tipice)

Imagini ale unei clase de obiecte — un „câine tipic”, o „masă tipică”. Conțin trăsăturile comune, nu particulare.

3. Reprezentări ale spațiului și timpului

• Scheme spațiale (harta mentală a orașului)
• Reprezentări ale duratei și succesiunii

4. Reprezentări tehnice și artistice

Scheme tehnice, partituri mentale (la muzicieni)

---

Rolul reprezentărilor

1. Materie primă pentru gândire — conceptele se formează prin generalizarea reprezentărilor
2. Suport pentru imaginație — imaginile mentale se combină și se transformă
3. Bază pentru memorie — informațiile sunt codificate adesea imagistic
4. Reglarea acțiunii — sportivii folosesc reprezentarea mișcărilor (vizualizare mentală)

---

La examen

• Reprezentare = imagine a obiectului absent (≠ percepție = obiect prezent)
• Caracteristici cheie: schematică, panoramică, mobilă
• Roluri: suport pentru gândire, imaginație, memorie, reglarea acțiunii
• Reprezentările generale = prototipuri ale categoriei (nu un exemplar particular)