Memoria

Definiție și caracteristici

Memoria este procesul psihic prin care experiența anterioară este fixată, păstrată și reactualizată.

Caracteristici:

• Selectivă — nu tot ce percepem se memorează la fel de bine
• Mijlocită — folosim strategii, scheme, asociații
• Activă — reconstruim, nu redăm fidel informațiile
• Social-culturală — influențată de limbaj, cultură, experiență

---

Procesele memoriei

1. Memorarea (engramarea / encodarea)

Fixarea informației în sistemul mnezic.

Tipuri:

• Involuntară — fără intenție (reții ceva fără să vrei)
• Voluntară — cu scop și efort deliberat
• Mecanică — repetare fără înțelegere (poezie în limbă străină)
• Logică — înțelegere + organizare (mult mai eficientă)

2. Păstrarea (stocarea / retenția)

Menținerea informației în timp.

• Influențată de: repetiție, semnificație, interferențe, stres

3. Reactualizarea (recuperarea)

Accesarea informațiilor stocate.

Forme:

• Recunoașterea — identificarea unui stimul deja întâlnit (test grilă cu variante)
• Reproducerea — evocarea din memorie fără ajutor extern (subiect cu răspuns liber)
• Rememorarea — recuperare dificilă după o perioadă de uitare

---

Tipuri de memorie

După durata stocării

Tip	Durată	Capacitate
Memorie senzorială	Milisecunde–secunde	Mare (imagistică/iconică, ecoică)
Memorie de scurtă durată (MSD)	~20-30 secunde	7 ± 2 elemente (Miller)
Memorie de lungă durată (MLD)	Minute–toată viața	Nelimitată practic

După conținut (memoria de lungă durată)

MLD
├── Explicită (declarativă) — conștientă
│   ├── Episodică — amintiri personale cu context spațiotemporal
│   └── Semantică — fapte, concepte, cunoștințe generale
└── Implicită (nedeclarativă) — inconștientă
    ├── Procedurală — abilități motorii (a merge pe bicicletă)
    ├── Priming — activare inconștientă
    └── Condiționare clasică

Exemplu: Cum se merge pe bicicletă = procedurală. Capitala Franței = semantică. Ziua în care ai învățat să mergi pe bicicletă = episodică.

---

Uitarea

Uitarea = imposibilitatea de a reactualiza informații anterior stocate.

Curba uitării (Ebbinghaus, 1885)

• A memorat silabe fără sens și a testat reținerea în timp
• Uitarea este rapidă la început și se încetinește progresiv
• După 1 oră: ~55% uitat; după 1 zi: ~70% uitat; după 1 săptămână: ~75% uitat
• Concluzie practică: repetițiile spațiate sunt mult mai eficiente decât repetițiile mase

Teorii ale uitării

1. Decayul — urmele mnezice se șterg cu timpul prin nefolosire
2. Interferența — alte informații perturbă recuperarea
   • Retroactivă: informațiile noi blochează amintirile vechi
   • Proactivă: informațiile vechi blochează asimilarea celor noi
3. Refularea (Freud) — amintirile dureroase sunt excluse din conștiință

---

Strategii de memorare eficientă

Strategie	Descriere
Repetițiile spațiate	Revizuire la intervale crescătoare (1 zi → 3 zile → 1 săptămână)
Elaborarea	Asocieri cu cunoștințe existente, exemple personale
Organizarea	Clustere, hărți mentale, scheme
Metoda locilor	Asocierea informațiilor cu locuri dintr-un traseu familiar
Efectul testării	Testarea frecventă consolidează mai bine decât recitirea

---

La examen

• Procesele memoriei: memorare → păstrare → reactualizare
• MSD = 7 ± 2 elemente (Miller); MLD = nelimitată, pe tot parcursul vieții
• Memoria episodică (experiențe personale) ≠ semantică (cunoștințe generale) ≠ procedurală (abilități)
• Curba Ebbinghaus → uitarea e rapidă la început; soluție: repetiții spațiate
• Interferența: retroactivă (nou blochează vechi) vs. proactivă (vechi blochează nou)