Procese cognitive
Limbajul
Limbajul ca proces psihic — formele, funcțiile și relația cu gândirea. Achiziția limbajului.
Definiție și caracteristici
Limbajul este procesul psihic prin care se realizează comunicarea cu ajutorul sistemului de semne (limbii).
Distincție importantă:
- Limba = sistem social de semne (cod, existentă obiectiv în societate)
- Limbajul = procesul individual de utilizare a limbii (psihologic, subiectiv)
Caracteristici:
- Comunicativ — transmite informații între persoane
- Cognitiv — instrument al gândirii (gândim în cuvinte)
- Reglator — controlează comportamentul propriu și al altora
- Expresiv — transmite emoții și atitudini
Formele limbajului
1. Limbajul oral
- Dialogat — schimb direct (conversație)
- Monologat — discurs, expunere, conferință
2. Limbajul scris
- Mai elaborat, mai precis, fără context situațional
- Necesită decodificare explicită (nu ai intonație sau mimică)
3. Limbajul intern (endofazic)
- Vorbire cu sine însuși, fără sunet
- Comprimate — rapidă, prescurtată, condensată
- Rolul în planificare, gândire, reglarea acțiunii
- Piaget: limbajul egocentric la copil → internalizat la adult (Vîgotski)
Funcțiile limbajului
| Funcție | Descriere |
|---|---|
| Comunicativă | Transmiterea de informații între oameni |
| Cognitivă | Instrument al gândirii; fixează, organizează cunoașterea |
| Reglatorie | Controlul comportamentului propriu și al altora (ordine, instrucțiuni) |
| Expresivă | Manifestarea emoțiilor, atitudinilor, valorilor |
| Simbolică | Înlocuiește obiectele cu semne (cuvântul „apă” = conceptul apei) |
Relația gândire–limbaj
Vîgotski: Gândirea și limbajul au origini independente, dar se întrepătrund în jurul vârstei de 2 ani → gândire verbalizată.
Sapir–Whorf (ipoteza relativismului lingvistic): Limba influențează modul în care gândim și percepem realitatea. Limbi diferite → categorii mentale diferite (ex: eschimoșii au zeci de cuvinte pentru „zăpadă”).
Piaget: Limbajul este un instrument al gândirii, nu un determinant al ei — structurile cognitive se dezvoltă înainte de limbaj.
Achiziția limbajului
| Etapă | Vârstă | Caracteristici |
|---|---|---|
| Gângurit | 0–6 luni | Sunete universale, înainte de influența limbii materne |
| Lalație | 6–12 luni | Silabe repetate (ba-ba, ma-ma) |
| Primele cuvinte | ~12 luni | Holofraze (un cuvânt = o propoziție) |
| Combinații | 18–24 luni | Telegrafic (fără cuvinte de legătură) |
| Explozivă | 2–5 ani | Creștere rapidă a vocabularului, gramatică simplă |
| Adult | 6+ ani | Structuri complexe, narațiune |
Chomsky: Ființa umană are o facultate înnăscută pentru limbaj (Language Acquisition Device — LAD) — explică viteza uimitoare a achiziției.
Tulburări de limbaj
- Dislexia — dificultăți de citire
- Disgrafia — dificultăți de scriere
- Bâlbâiala — tulburare de fluență a vorbirii
- Afazia (după leziuni cerebrale) — pierderea capacității de a vorbi/înțelege limbajul
- Afazia Broca (aria frontală stângă) — vorbire greoaie, telegrafică; înțelegere OK
- Afazia Wernicke (lobul temporal stâng) — vorbire fluentă dar lipsită de sens; înțelegere afectată
La examen
- Limbă (cod social) ≠ limbaj (proces psihic individual de utilizare)
- Funcțiile limbajului: comunicativă, cognitivă, reglatorie, expresivă, simbolică
- Limbaj intern = comprimate, rapid, pentru gândire și planificare
- Vîgotski: gândire + limbaj se unesc la ~2 ani; Piaget: structurile cognitive preced limbajul
- Afazia Broca = producție afectată; Wernicke = înțelegere afectată