Logică și argumentare
Judecăți logice
Judecata categorică: structura, tipurile A-E-I-O, distribuția termenilor, pătratul logic și negarea judecăților.
Ce este judecata logică?
Judecata (propoziția logică) este o formă de gândire care afirmă sau neagă ceva despre ceva, putând fi adevărată sau falsă.
Nu confundați judecata logică cu propoziția gramaticală. O judecată logică poate fi exprimată printr-o frază interogativă, negativă etc., dar conținutul ei este întotdeauna o aserțiune cu valoare de adevăr.
Structura judecății categorice
S cop P
| Element | Denumire | Explicație |
|---|---|---|
| S | Subiect logic | Despre ce se afirmă/neagă ceva |
| cop | Copulă | Verbul de legătură („este”, „nu este”) |
| P | Predicat logic | Ce se afirmă/neagă despre S |
| Q | Cuantificator | Indică cantitatea (toți, unii, niciunul) |
Exemplu: „Toți oamenii (S) sunt (cop) muritori (P).”
Tipurile de judecăți categorice (A, E, I, O)
| Tip | Denumire | Structură | Exemplu |
|---|---|---|---|
| A | Universal afirmativă | Toți S sunt P | „Toți oamenii sunt muritori.” |
| E | Universal negativă | Niciun S nu este P | „Niciun pește nu este mamifer.” |
| I | Particular afirmativă | Unii S sunt P | „Unii studenți sunt sportivi.” |
| O | Particular negativă | Unii S nu sunt P | „Unii studenți nu sunt sportivi.” |
Mnemonic: Affirmo / nEgo (pentru universal) și affIrmo / negO (pentru particular) — din latină.
Distribuția termenilor
Un termen este distribuit dacă judecata se referă la toți membrii clasei respective; nedistribuit dacă se referă doar la unii.
| Tip judecată | Subiect (S) | Predicat (P) |
|---|---|---|
| A (Toți S sunt P) | Distribuit ✓ | Nedistribuit ✗ |
| E (Niciun S nu este P) | Distribuit ✓ | Distribuit ✓ |
| I (Unii S sunt P) | Nedistribuit ✗ | Nedistribuit ✗ |
| O (Unii S nu sunt P) | Nedistribuit ✗ | Distribuit ✓ |
Regulă de reținut:
- Subiectul este distribuit în judecățile universale (A, E)
- Predicatul este distribuit în judecățile negative (E, O)
Pătratul logic (Pătrat logic al opoziției)
Între judecățile A, E, I, O cu același S și P există relații de opoziție:
A ————— contrare ————— E
| |
subalt. subalt.
| |
I ———— subcontrare ———— O
Relațiile din pătrat
| Relație | Judecăți | Regula |
|---|---|---|
| Contrare | A și E | Nu pot fi ambele adevărate; pot fi ambele false |
| Subcontrare | I și O | Nu pot fi ambele false; pot fi ambele adevărate |
| Contradictorii | A și O / E și I | Nu pot fi nici ambele adevărate, nici ambele false |
| Subalterate | A→I / E→O | Dacă A adevărată ⟹ I adevărată; dacă E adevărată ⟹ O adevărată |
Negarea judecăților
| Judecată | Negația (contradictoria) |
|---|---|
| A: Toți S sunt P | O: Unii S nu sunt P |
| E: Niciun S nu este P | I: Unii S sunt P |
| I: Unii S sunt P | E: Niciun S nu este P |
| O: Unii S nu sunt P | A: Toți S sunt P |
⚠️ Greșeală frecventă: Negația lui „Toți oamenii sunt buni” NU este „Niciun om nu este bun” (contrara), ci „Unii oameni nu sunt buni” (contradictoria — O).
Conversiunea și obversiunea
Conversiunea
Schimbul pozițiilor subiectului și predicatului.
| Judecată originală | Conversă (validă) |
|---|---|
| E: Niciun S nu este P | E: Niciun P nu este S |
| I: Unii S sunt P | I: Unii P sunt S |
| A: Toți S sunt P | I: Unii P sunt S (conversă accidentală) |
Judecata O nu se poate converti (nu generează o propoziție validă).
Obversiunea
Schimbarea calității judecății (afirmativă ↔ negativă) și înlocuirea predicatului cu complementul său.
| Originală | Obversă |
|---|---|
| A: Toți S sunt P | E: Niciun S nu este non-P |
| E: Niciun S nu este P | A: Toți S sunt non-P |
| I: Unii S sunt P | O: Unii S nu sunt non-P |
| O: Unii S nu sunt P | I: Unii S sunt non-P |
Rezumat esențial pentru BAC
| Tip | Cuantificator | Calitate | S distribuit? | P distribuit? |
|---|---|---|---|---|
| A | Universal | Afirmativă | ✓ | ✗ |
| E | Universal | Negativă | ✓ | ✓ |
| I | Particular | Afirmativă | ✗ | ✗ |
| O | Particular | Negativă | ✗ | ✓ |
Negații (contradictorii): A↔O și E↔I
Pătrat logic:
- Contrare (A, E): nu pot fi ambele adevărate
- Subcontrare (I, O): nu pot fi ambele false
- Contradictorii: niciodată cu aceeași valoare de adevăr