⛰️
Geografie fizică a României
Relieful României
Unitățile de relief, Carpații, dealurile, câmpiile, Podișul Moldovei și Dobrogea.
Unitățile majore de relief
România prezintă o dispunere concentrică a formelor de relief:
- Centru: Depresiunea Colinară a Transilvaniei
- Inel interior: Munții Carpați
- Inel exterior: Dealuri și podișuri sub-carpatice
- Periferie: Câmpii și lunci
Altitudinea maximă: Vf. Moldoveanu — 2.544 m (Munții Făgăraș)
Munții Carpați (~36% din suprafața țării)
Carpații Orientali
- Se întind de la granița cu Ucraina până la Culoarul Prahovei
- Grupele: Maramureșului, Bucovinei, Moldovei, Curburii
- Prezintă vulcani stinși: Harghita, Gurghiu, Călimani (Munții Vulcanici Orientali)
- Pasuri importante: Prislop, Tihuța, Bicaz, Uz, Oituz, Buzău
Carpații Meridionali (Alpii Transilvăneni)
- Cele mai înalte culmi; masive cristaline
- Munții Bucegi, Făgăraș (vf. Moldoveanu 2.544 m, vf. Negoiu 2.535 m), Parâng, Retezat
- Trec prin ei: Culoarul Rucăr-Bran, pasul Turnu Roșu, pasul Vâlcan, pasul Lainici
Carpații Occidentali (Apuseni)
- Altitudini mai reduse; prezintă fenomene carstice extinse (peșteri, doline, chei)
- Munții Bihor (vf. Cucurbăta Mare 1.849 m), Vlădeasa, Gilău, Metaliferi, Trascău
- Resurse: aur, argint (Roșia Montană), mangan
| Grup carpatic | Altitudine max. | Caracteristici |
|---|---|---|
| Carpații Orientali | Pietrosu 2.303 m | Vulcani stinși, pași numeroase |
| Carpații Meridionali | Moldoveanu 2.544 m | Cei mai înalți, masive cristaline |
| Carpații Occidentali | Cucurbăta 1.849 m | Fenomene carstice, altitudini mici |
Dealurile și podișurile (~33% din suprafața țării)
Subcarpații
- Șir de dealuri și depresiuni la exteriorul Carpaților Orientali și Meridionali
- Subcarpații Moldovei (N) — depresiuni: Neamț, Cracău-Bistrița
- Subcarpații de Curbură — depresiunile Câmpulung, Lopătari
- Subcarpații Getici (S) — depresiunile Câmpulung Muscel, Horezu, Tg. Jiu
- Resurse: petrol, gaze, sare (ocne), cărbune brun
Podișuri
| Podiș | Regiune | Altitudine medie |
|---|---|---|
| Podișul Transilvaniei | Centrul țării | 300–600 m |
| Podișul Moldovei | NE | 300–500 m |
| Podișul Getic | S | 400–700 m |
| Podișul Dobrogei | SE | 200–467 m (Măcin) |
| Podișul Mehedinți | SV | 400–600 m |
Câmpiile (~36% din suprafața țării)
Câmpia Română
- Cea mai mare câmpie; între Carpați și Dunăre
- Subdiviziuni: C. Olteniei, C. Munteniei, C. Bărăganului (E — câmpie de loess, risc de secetă)
- Principalele râuri o traversează: Olt, Argeș, Ialomița, Siret (marginal)
Câmpia de Vest
- La V de Carpații Occidentali; fertilă, bine drenată
- Subdiviziuni: C. Someșului, C. Crișurilor, C. Mureșului, C. Timișului
Câmpia Moldovei (Podișul Moldovei de N → tranziție)
- Relief de podiș coborât spre E; râuri paralele spre SE
Dobrogea
- Cel mai vechi uscate din România (șisturi verzi proterozoice, granite hercinice)
- Unități: Podișul Dobrogei de N (Dealurile Tulcei — Munții Măcin 467 m), Podișul Cobadin (S)
- Delta Dunării — în NE; cel mai tânăr teren din România; Rezervație Biosferei UNESCO
- Litoral la Marea Neagră (~245 km): Constanța, Mangalia, Eforie Nord, Neptun, Jupiter
Fenomene geografice speciale
- Carstul (Apuseni, Podișul Mehedinți): peșteri (Scărișoara — ghețar subteran, Peștera Urșilor), chei (Bicazului), doline, polii
- Vulcanismul stins: Munții Harghita, Gurghiu, Călimani (linie N–S în Carpații Orientali)
- Seismicitatea: zona Vrancea — focar intermediar activ (70–170 km adâncime); cutremurele afectează Moldova, Muntenia
La examen
- Dispunere concentrică relief → esențial de menționat
- Vf. Moldoveanu = altitudinea maximă (2.544 m); în Munții Făgăraș
- Munții Măcin = cei mai vechi (hercinici), din Dobrogea
- Delta Dunării = cel mai tânăr relief; rezervație UNESCO
- Zona seismică Vrancea = cutremure cu focar intermediar
- Fenomene carstice → Apuseni (Peștera Scărișoara, Peștera Urșilor)