Glosar de termeni sociologici

Sistem complex de relații sociale stabilite între indivizi și grupuri, care trăiesc pe un teritoriu comun, împărtășesc o cultură și sunt organizați prin instituții.

Poziția ocupată de un individ în structura socială, însoțită de drepturi și obligații specifice.

Comportamentul așteptat de la deținătorul unui status; prescripția normativă a modului de a acționa într-o poziție socială.

Situația în care cerințele unor roluri diferite din setul de roluri al unui individ sunt incompatibile, creând dificultăți în îndeplinirea lor simultană.

Tip de coeziune socială bazat pe similitudinea membrilor, conștiința colectivă puternică și tradiție; specific societăților tradiționale (Durkheim).

Tip de coeziune socială bazat pe diviziunea muncii și interdependență, cu individualitate crescută; specific societăților moderne (Durkheim).

Principii abstracte și dezirabile care ghidează comportamentul membrilor unei societăți; idealuri colective despre ce este bun, important sau dezirabil.

Reguli concrete de comportament derivate din valori, care prescriu ce trebuie sau nu trebuie să faci în situații sociale specifice.

Reacția grupului sau societății față de respectarea sau încălcarea normelor sociale; poate fi pozitivă (recompensă) sau negativă (pedeapsă), formală sau informală.

Grup care acceptă valorile culturii dominante dar are valori, norme sau stiluri de viață proprii, distinctive față de mainstream.

Grup care respinge activ valorile și normele culturii dominante și le înlocuiește cu valori alternative opuse.

Tendința de a evalua alte culturi prin prisma propriei culturi, considerată standardul normal sau superior.

Principiu metodologic conform căruia fiecare cultură trebuie înțeleasă în propriul context, fără judecăți de valoare exterioare.

Procesul de socializare din copilărie, realizat în familie, prin care individul dobândește valorile, normele și limbajul de bază fără alternativă de alegere.

Procesul de socializare care are loc după copilărie, de-a lungul întregii vieți, prin dobândirea de noi roluri sociale în diverse instituții.

Procesul prin care valorile și normele vechi ale unui individ sunt înlocuite cu un set complet nou de valori și norme.

Valorile, normele și atitudinile transmise implicit de instituția școlară, dincolo de programa oficială.

Grup mic, cu relații directe, personale și afective, în care membrii se cunosc ca persoane întregi (nu doar prin roluri); ex: familia, grupul de prieteni.

Grup mare, cu relații impersonale, formale și instrumentale, orientate spre scopuri specifice; ex: firmele, sindicatele, partidele politice.

Grupul folosit de un individ ca standard de comparare și sursă de norme și valori, chiar dacă individul nu îi aparține.

Forța legăturilor și a atracției dintre membrii unui grup, gradul în care aceștia doresc să rămână în grup și să colaboreze.

Fenomenul prin care membrii unui grup coeziv suprimă disidența și gândirea critică pentru a păstra armonia, ajungând la decizii iraționale.

Împărțirea ierarhică a societății în straturi (strate) diferențiate prin accesul inegal la resurse, putere și prestigiu.

Mișcarea indivizilor sau grupurilor între poziții diferite în ierarhia socială; poate fi ascendentă, descendentă, orizontală, intra- sau intergenerațională.

Cunoașterea, competențele lingvistice, gusturile culturale și diplomele care conferă avantaje sociale; concept introdus de Pierre Bourdieu.

Comportament, atitudine sau caracteristică care violează normele unui grup sau societăți și atrage sancțiuni negative din partea celorlalți.

Starea de dereglare a normelor sociale, în care normele nu mai orientează suficient comportamentul; concept introdus de Durkheim, dezvoltat de Merton.

Procesul prin care alții aplică unei persoane eticheta de "deviant", influențând identitatea acesteia și conducând la devianță secundară.

Ansamblul mecanismelor prin care societatea asigură conformitatea membrilor cu normele și sancționează devianța; poate fi formal sau informal, intern sau extern.

Modificarea structurii, funcțiilor sau normelor societății pe o perioadă de timp; poate fi planificată sau spontană, progresivă sau regresivă.

Procesul de transformare a societăților tradiționale prin industrializare, urbanizare, raționalizare birocratică și secularizare.

Procesul de integrare și interdependență economică, culturală și politică la scară planetară, facilitat de tehnologie și liberalizarea comerțului.