Hărți geografice

🗺️

Proba E.d) | Științe Sociale

⛰️

Relieful României

Geografie fizică

România are o dispunere concentrică a formelor de relief: în centru Depresiunea Colinară a Transilvaniei, înconjurată de Munții Carpați, iar la exterior dealuri, podișuri și câmpii. Altitudinea maximă este Vf. Moldoveanu (2.544 m, Munții Făgăraș).

Carpații Orientali

Vulcani stinși (Harghita, Gurghiu, Călimani); pași numeroase; vf. Pietrosu 2.303 m

Carpații Meridionali (Alpii Transilvăneni)

Cei mai înalți: vf. Moldoveanu 2.544 m (Făgăraș), vf. Negoiu 2.535 m; masive cristaline

Carpații Occidentali (Apuseni)

Altitudini reduse; carst extins: Peștera Scărișoara, Urșilor, chei; vf. Cucurbăta 1.849 m

Câmpia Română (Muntenia + Bărăgan + Oltenia)

Cea mai întinsă câmpie; cernoziomuri; Bărăganul — secetă, Crivăț

Câmpia de Vest

La V de Apuseni; fertilă; râuri paralele (Someș, Criș, Mureș, Timiș)

Podișuri (Transilvania, Moldova, Getic, Dobrogea)

Învelesc arcul carpatic; altitudini 300–700 m; Munții Măcin (467 m) = cei mai vechi

Delta Dunării

Cel mai tânăr teren; Rezervație Biosferei UNESCO; 3 brațe: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe

Ce trebuie știut la BAC

Dispunere concentrică: Depresiunea Transilvaniei → Carpați → Dealuri/Podișuri → Câmpii
Vf. Moldoveanu (2.544 m) = altitudinea maximă; Munții Făgăraș (Carpații Meridionali)
Munții Măcin (Dobrogea) = cei mai vechi (hercinici, precambrieni)
Delta Dunării = cel mai tânăr teren; Rezervație UNESCO
Zona seismică Vrancea = focar intermediar (70–170 km); cutremure frecvente
Carst extins în Apuseni: Peștera Scărișoara (ghețar subteran), Peștera Urșilor

🌤️

Clima și vânturile României

Geografie fizică

România are climă temperat-continentală cu nuanțe regionale importante: oceanic spre V, excesiv-continental spre E (Bărăgan), pontic în Dobrogea, alpin la munte. Precipitațiile variază de la ~350 mm/an (Dobrogea) la ~1.400 mm/an (Apuseni).

Câmpia Bărăganului și Dobrogea

Climă excesiv-continentală și pontică; precipitații 350–450 mm/an; Crivăț (NE, arctic); secetă

Câmpia de Vest (Banat, Crișana)

Influențe oceanice; ierni blânde; precipitații 600–700 mm/an; Coșava (NE, rafale)

Depresiunea Transilvaniei

Continental moderat; inversii termice iarna (Bod −38,5°C record min.); 500–600 mm/an

Munții Carpați (>800 m)

Climă montană → alpină; precipitații 1.000–1.400 mm/an (max. în Apuseni); zăpadă persistentă

Podișul Moldovei

Continental; ierni reci, veri calde; Crivăț intens; 500–600 mm/an; precipitații la veri

Câmpia Română (S și SE)

Continental cu nuanțe submediteranee (S Oltenia); Austru (S, cald, secetă); 500–550 mm/an

Ce trebuie știut la BAC

Climă temperat-continentală = tipul dominant
Crivăț (NE, arctic) → geruri și viscol în Bărăgan și Dobrogea
Austru (S-V) → căldură și secetă în Câmpia Română
Bod (Depresiunea Brașovului) = temperatura minimă record (−38,5°C, 1942) — inversie termică
Precipitații maxime: Munții Apuseni (1.200–1.400 mm); minime: Dobrogea și Bărăgan (350–450 mm)
Foehnul = vânt cald și uscat pe versantul sub-vânt al munților

🌊

Hidrografia României

Geografie fizică

Dunărea colectează ~97% din apele României. Rețeaua hidrografică are ca centru Carpații (colector de apă). Delta Dunării (~3.600 km²) este Rezervație a Biosferei UNESCO. Lacul Sf. Ana = singurul lac vulcanic; Lacul Bucura = cel mai mare lac glaciar.

Dunărea (2.860 km total; ~1.075 km în România)

Intră la Baziaș (SV), iese prin Deltă (SE); debit ~6.500 m³/s; Porțile de Fier I (1.050 MW)

Râuri cu izvoare în Carpații Meridionali (Olt, Argeș, Ialomița, Jiu)

Se varsă în Dunăre; regim nival-pluvial; viituri primăvara

Râuri cu izvoare în Carpații Orientali (Siret, Prut, Bistrița, Trotuș)

Siret și Prut colectează Moldova; se varsă în Dunăre; viituri puternice

Mureș și Someș (spre V → Tisa → Dunărea)

Izvorăsc din Carpați, traversează Transilvania; se varsă în Tisa (Ungaria)

Delta Dunării (3 brațe)

Chilia (N, cel mai lat), Sulina (mijloc, navigabil, dragat), Sf. Gheorghe (S, cel mai natural); UNESCO

Lacuri notabile

Glaciare: Bucura (cel mai mare); Vulcanice: Sf. Ana; Litorale: Techirghiol (sărat); Acumulări: Porțile de Fier I, Bicaz

Ce trebuie știut la BAC

Brațul Sulina = singurul brăț navigabil din Deltă (dragat la 7,3 m)
Lacul Sfântul Ana = singurul lac vulcanic din România (Munții Harghita)
Lacul Bucura (Retezat) = cel mai mare lac glaciar din România
Porțile de Fier I = cea mai mare hidrocentrală (1.050 MW); pe Dunăre
Techirghiol = lac litoral sărat (liman maritim); nămol terapeutic
Mureș = cel mai lung râu din România (761 km); se varsă în Tisa, nu în Dunăre

🌲

Vegetația, fauna și solurile

Geografie fizică

Vegetația urmează un model de etajare altitudinală: stepă (câmpii E) → păduri de stejar (dealuri joase) → păduri de fag → rășinoase → subalpin → alpin. Cernoziomul din Bărăgan este cel mai fertil sol. România are cel mai mare efectiv de urși și lupi din UE.

Etaj alpin și subalpin (>1500 m)

Jneapăn, pajiști alpine, licheni; capra neagră, marmota; acvila de munte

Etaj montan (800–1500 m) — rășinoase

Molid, brad, pin; urs brun, lup, râs, cerb comun, cocoș de munte

Etaj deal (400–800 m) — păduri de fag

Fag dominant; sol brun de pădure; mistreț, căprior

Câmpii (0–200 m) — stepă și silvo-stepă

Câmpia Bărăganului și Dobrogea: negară, colilie; dropia (periclitată), popândău, hârciog; cernoziom

Delta Dunării

~300 sp. de păsări; pelican creț (rar), cormoranul mic, egreta; sturioni periclitați; stuf (plauri)

Arii protejate principale

Delta Dunării (UNESCO Biosferei), Retezat (Parc Național + Biosferei), Bucegi, Cheile Bicazului-Hășmaș, Munții Măcinului

Ce trebuie știut la BAC

Cernoziomul = cel mai fertil sol (Bărăgan, E Câmpiei Române)
Capra neagră = simbol al Carpaților; etaj alpin-subalpin; strict protejată
România = cel mai mare efectiv de urși bruni și lupi din UE
Pelicanul creț = specie rară; cuibărește în Delta Dunării
Dropia (Otis tarda) = pasăre de stepă periclitată din Bărăgan
Jneapăn = vegetație caracteristică etajului subalpin (1500–1800 m)

🌍

Harta fizică a Europei

Europa

Europa are relief variat: câmpii joase la N și E, munți tineri (Alpii, Carpații, Pirineii) la S și C, masive vechi hercinice la V (Masivul Central, Munții Scandinavici). Cel mai înalt vârf: Elbrus (5.642 m, Caucaz). Cel mai lung fluviu: Volga (3.530 km).

Alpii și sistemul alpin (S Europei)

Mont Blanc 4.808 m (FR/IT); Pirineii (Aneto 3.404 m); Apeninii; Carpații (Moldoveanu 2.544 m); Balcanii; Dinarici

Câmpia Europei de Est și Germano-Polonă

Câmpii joase întinse (sub 200 m); Volga, Dunărea, Vistula, Rin; dominantă temperat-continentală

Scutul Baltic (Fennoscandia)

Roci precambriene (cel mai vechi teren european); Munții Scandinavici; fiorduri; climă subartică

Penisulele mediteraneene (Iberică, Italică, Balcanică)

Climă mediteraneană: veri secetoase + ierni ploioase; Etna (vulcan activ), Vezuviu

Câmpia Panonică (bazin intracarpatic)

Ungaria, Câmpia de Vest a României; lacul Balaton (594 km² — cel mai mare din Europa Centrală)

Insulele britanice și Islanda

Climă oceanică; Munții Grampienii (Scoția); Islanda — vulcanism activ; Tamisa → Londra

Ce trebuie știut la BAC

Elbrus (5.642 m, Caucaz, Rusia) = cel mai înalt vârf din Europa
Mont Blanc (4.808 m) = cel mai înalt din Alpii propriu-ziși (Franța/Italia)
Volga (3.530 km, Rusia → Marea Caspică) = cel mai lung fluviu din Europa
Dunărea traversează/atinge 10 state; se varsă în Marea Neagră (Delta Dunării)
Lacul Ladoga (Rusia, 17.900 km²) = cel mai mare lac din Europa
Lacul Balaton (Ungaria, 594 km²) = cel mai mare din Europa Centrală

🗺️

Harta politică a Europei — state și capitale

Europa

Europa are 44–50 de state (în funcție de criteriile folosite). UE are 27 de membri. România este membră UE din 2007 și NATO din 2004. Cele mai populate state: Germania (84 mil.), Franța (68 mil.), UK (67 mil.), Italia (59 mil.), Spania (47 mil.).

Europa de V (UE veche)

Germania-Berlin, Franța-Paris, Italia-Roma, Spania-Madrid, Portugalia-Lisabona, Benelux (Bruxelles, Amsterdam, Luxemburg)

Europa Nordică (Scandinavia)

Suedia-Stockholm, Norvegia-Oslo, Danemarca-Copenhaga, Finlanda-Helsinki, Islanda-Reykjavik

Europa Centrală

Austria-Viena, Elveția-Berna, Cehia-Praga, Polonia-Varșovia, Ungaria-Budapesta, Slovacia-Bratislava

Europa de E și Balcani

România-București, Bulgaria-Sofia, Serbia-Belgrad, Grecia-Atena, Croatia-Zagreb, Slovenia-Ljubljana

Fostele republici sovietice (non-UE)

Ucraina-Kiev, Moldova-Chișinău, Belarus-Minsk, Rusia-Moscova; țările baltice: Estonia, Letonia, Lituania (membre UE+NATO)

Microstălete europene

Vatican (~0,44 km² — cel mai mic stat din lume), Monaco (cel mai dens), San Marino (cel mai vechi), Liechtenstein, Andorra, Malta

Ce trebuie știut la BAC

România: membră UE din 1 ianuarie 2007; membră NATO din 29 martie 2004
Germania = cea mai populată țară din UE (84 mil.); a 4-a economie mondială
Franța = cea mai mare suprafață din UE (~672.000 km²); cea mai vizitată din lume
Vatican City = cel mai mic stat din lume (0,44 km²)
UE are 27 state membre (UK a ieșit prin Brexit pe 31 ianuarie 2020)
Capitala Belgiei (Bruxelles) = sediul principal al instituțiilor UE