📖

Concepte și termeni sociologici

Proba E.d) | Filologie

Capitole Teste grilă Concepte-cheie Fraze-șablon

Societate

Societate și structură

Sistem complex de relații sociale stabilite între indivizi și grupuri, care trăiesc pe un teritoriu comun, împărtășesc o cultură și sunt organizați prin instituții.

Exemplu Sociologia studiază societatea ca întreg — nu individul izolat, ci rețeaua de relații, norme și instituții care îl fac social.

Status social

Societate și structură

Poziția ocupată de un individ în structura socială, însoțită de drepturi și obligații specifice.

Exemplu Un medic are un status înalt (dobândit) cu drepturi (de a trata) și obligații (confidențialitate, competență). Statusul ATRIBUIT = naștere; DOBÂNDIT = merit.

Rol social

Societate și structură

Comportamentul așteptat de la deținătorul unui status; prescripția normativă a modului de a acționa într-o poziție socială.

Exemplu Rolul de profesor implică: predare, evaluare, îndrumare. Același status poate genera mai multe roluri (SET DE ROLURI). Conflict de rol = cerințe incompatibile.

Conflict de rol

Societate și structură

Situația în care cerințele unor roluri diferite din setul de roluri al unui individ sunt incompatibile, creând dificultăți în îndeplinirea lor simultană.

Exemplu Un medic trebuie să spună adevărul pacientului (rol profesional) dar să îl și protejeze emoțional (rol uman) — conflict de rol tipic.

Solidaritate mecanică

Societate și structură

Tip de coeziune socială bazat pe similitudinea membrilor, conștiința colectivă puternică și tradiție; specific societăților tradiționale (Durkheim).

Exemplu Durkheim: comunitățile rurale tradiționale au solidaritate mecanică — toți fac același lucru, gândesc asemănător, conștiința colectivă prevalează.

Solidaritate organică

Societate și structură

Tip de coeziune socială bazat pe diviziunea muncii și interdependență, cu individualitate crescută; specific societăților moderne (Durkheim).

Exemplu În societatea modernă, fiecare are o specializare diferită și depinde de alții — medicul de inginer, inginerul de fermier. Interdependența creează coeziune organică.

Valori sociale

Cultură și valori

Principii abstracte și dezirabile care ghidează comportamentul membrilor unei societăți; idealuri colective despre ce este bun, important sau dezirabil.

Exemplu Libertatea, dreptatea, familia, succesul, egalitatea — valori sociale. Valorile sunt abstracte (orientează) și diferă între culturi și epoci.

Norme sociale

Cultură și valori

Reguli concrete de comportament derivate din valori, care prescriu ce trebuie sau nu trebuie să faci în situații sociale specifice.

Exemplu Nu minți, fii punctual, respectă-ți părinții — norme concrete. Tipuri: obiceiuri (neobligatorii), moravuri (moral obligatorii), legi (formal obligatorii).

Sancțiune socială

Cultură și valori

Reacția grupului sau societății față de respectarea sau încălcarea normelor sociale; poate fi pozitivă (recompensă) sau negativă (pedeapsă), formală sau informală.

Exemplu 4 tipuri: formală pozitivă (medalie), formală negativă (amendă), informală pozitivă (laudă), informală negativă (ostracizare). Controlul social funcționează prin sancțiuni.

Subcultură

Cultură și valori

Grup care acceptă valorile culturii dominante dar are valori, norme sau stiluri de viață proprii, distinctive față de mainstream.

Exemplu Subcultura medicilor (norme profesionale specifice), subcultura tinerilor urbani, subcultura etnică. Spre deosebire de contracultură, subcultura NU respinge valorile dominante.

Contracultură

Cultură și valori

Grup care respinge activ valorile și normele culturii dominante și le înlocuiește cu valori alternative opuse.

Exemplu Mișcarea hippie (anii 1960) a respins materialismul, conformismul și militarismul societății americane dominante. Teroriști, anarhiști = contraculturi radicale.

Etnocentrism

Cultură și valori

Tendința de a evalua alte culturi prin prisma propriei culturi, considerată standardul normal sau superior.

Exemplu A considera mâncarea proprie "normală" și pe a altora "ciudată"; a crede că valorile occidentale sunt universal superioare. Duce la prejudecăți și incomprehensiune interculturală.

Relativism cultural

Cultură și valori

Principiu metodologic conform căruia fiecare cultură trebuie înțeleasă în propriul context, fără judecăți de valoare exterioare.

Exemplu Opus etnocentrismului. Limita: nu justifică practici inumane sub pretextul "culturii locale". E un principiu de înțelegere, nu o aprobare morală a oricărui comportament.

Socializare primară

Socializare

Procesul de socializare din copilărie, realizat în familie, prin care individul dobândește valorile, normele și limbajul de bază fără alternativă de alegere.

Exemplu Berger și Luckmann: cea mai profundă socializare — copilul internalizează valorile familiei ca pe singura realitate posibilă. Produce sinele social de bază și identitatea de gen.

Socializare secundară

Socializare

Procesul de socializare care are loc după copilărie, de-a lungul întregii vieți, prin dobândirea de noi roluri sociale în diverse instituții.

Exemplu Agenți: școala, grupul de egali, locul de muncă, mass-media. Mai conștientă și voluntară decât cea primară. Produce competențe ocupaționale și roluri sociale noi.

Resocializare

Socializare

Procesul prin care valorile și normele vechi ale unui individ sunt înlocuite cu un set complet nou de valori și norme.

Exemplu Goffman: instituțiile totale (închisori, aziluri, mănăstiri militare) resocializează prin control complet. Poate fi voluntară (conversia religioasă) sau involuntară (detenție).

Curriculum ascuns

Socializare

Valorile, normele și atitudinile transmise implicit de instituția școlară, dincolo de programa oficială.

Exemplu Bourdieu: școala transmite implicit disciplina, supunerea față de autoritate, competiția, punctualitatea. Copiii cu capital cultural înalt se adaptează mai ușor → reproducerea inegalităților.

Grup primar

Grupuri sociale

Grup mic, cu relații directe, personale și afective, în care membrii se cunosc ca persoane întregi (nu doar prin roluri); ex: familia, grupul de prieteni.

Exemplu Cooley: grupul primar = "nucleul vieții sociale". Relații față în față, afective, durabile, cu scop multiplu. Familia este prototipul grupului primar.

Grup secundar

Grupuri sociale

Grup mare, cu relații impersonale, formale și instrumentale, orientate spre scopuri specifice; ex: firmele, sindicatele, partidele politice.

Exemplu Relații bazate pe rol, nu pe persoană. Nu te "cunoști" cu toți — interacțiunile sunt parțiale. Societatea modernă e dominată de grupuri secundare.

Grup de referință

Grupuri sociale

Grupul folosit de un individ ca standard de comparare și sursă de norme și valori, chiar dacă individul nu îi aparține.

Exemplu Merton: muncitorul care adoptă stilul de viață al clasei de mijloc la care aspiră. Grupul de referință explică comportamentul aspirațional și unele forme de devianță.

Coeziune de grup

Grupuri sociale

Forța legăturilor și a atracției dintre membrii unui grup, gradul în care aceștia doresc să rămână în grup și să colaboreze.

Exemplu Coeziune ridicată → eficiență + risc de groupthink (suprimarea disidențelor). Coeziune scăzută → conflicte + performanță slabă. Amenințarea externă crește coeziunea.

Groupthink (gândire de grup)

Grupuri sociale

Fenomenul prin care membrii unui grup coeziv suprimă disidența și gândirea critică pentru a păstra armonia, ajungând la decizii iraționale.

Exemplu Janis a studiat grupthink la decizii politice eșuate (Bay of Pigs). Prevenire: avocat al diavolului, consultare externă, încurajarea dezacordului.

Stratificare socială

Stratificare și inegalitate

Împărțirea ierarhică a societății în straturi (strate) diferențiate prin accesul inegal la resurse, putere și prestigiu.

Exemplu Weber: 3 dimensiuni — clasă (economică), status (prestigiu), putere. Marx: doar clasa economică (burghezie vs. proletariat). Sisteme: sclavagism, caste, stări, clase.

Mobilitate socială

Stratificare și inegalitate

Mișcarea indivizilor sau grupurilor între poziții diferite în ierarhia socială; poate fi ascendentă, descendentă, orizontală, intra- sau intergenerațională.

Exemplu Educația = principalul canal de mobilitate ascendentă în societatea modernă. Mobilitate intergenerațională = compararea cu poziția părinților. Sistemul de caste = imobilitate totală.

Capital cultural

Stratificare și inegalitate

Cunoașterea, competențele lingvistice, gusturile culturale și diplomele care conferă avantaje sociale; concept introdus de Pierre Bourdieu.

Exemplu Bourdieu: copiii din familii educate moștenesc capital cultural care le dă avantaje la școală → reproducerea inegalităților prin educație. Capital cultural ≠ capital economic.

Devianță

Devianță și control

Comportament, atitudine sau caracteristică care violează normele unui grup sau societăți și atrage sancțiuni negative din partea celorlalți.

Exemplu Devianța este relativă: variază în funcție de cultură, epocă și context. Există devianță pozitivă (geniile, eroii) și negativă. Crima = devianță definită legal.

Anomie

Devianță și control

Starea de dereglare a normelor sociale, în care normele nu mai orientează suficient comportamentul; concept introdus de Durkheim, dezvoltat de Merton.

Exemplu Durkheim: anomia apare în perioadele de schimbare rapidă (industrializare, criză). Merton: anomia = discrepanța dintre scopuri culturale (succes) și mijloace legitime inaccesibile.

Etichetare socială (labeling)

Devianță și control

Procesul prin care alții aplică unei persoane eticheta de "deviant", influențând identitatea acesteia și conducând la devianță secundară.

Exemplu Becker: devianța nu e calitatea actului, ci produsul etichetei. Devianță primară (act izolat) → etichetare → devianță secundară (identitate deviantă). Sistemul penal poate produce mai multă devianță.

Control social

Devianță și control

Ansamblul mecanismelor prin care societatea asigură conformitatea membrilor cu normele și sancționează devianța; poate fi formal sau informal, intern sau extern.

Exemplu Controlul INTERN (conștiința morală, valori internalizate) = cel mai eficient — funcționează fără supraveghere. Controlul EXTERN = teama de sancțiuni. Formal = stat/lege; Informal = familie/comunitate.

Schimbare socială

Schimbare socială

Modificarea structurii, funcțiilor sau normelor societății pe o perioadă de timp; poate fi planificată sau spontană, progresivă sau regresivă.

Exemplu Factori: tehnologici (cei mai importanți), demografici, economici, politici, culturali. Ogburn: "decalajul cultural" — tehnologia avansează mai repede decât normele.

Modernizare

Schimbare socială

Procesul de transformare a societăților tradiționale prin industrializare, urbanizare, raționalizare birocratică și secularizare.

Exemplu Weber: esența modernizării = raționalizarea (organizarea după principii raționale, nu tradiționale). Consecințe: diviziunea muncii, birocratizare, scăderea rolului religiei, individualism.

Globalizare

Schimbare socială

Procesul de integrare și interdependență economică, culturală și politică la scară planetară, facilitat de tehnologie și liberalizarea comerțului.

Exemplu Dimensiuni: economică (piețe globale), culturală (americanizare, McDonaldizare), politică (ONU, UE). Efecte: creșterea inegalităților globale, homogenizare culturală, dar și răspândirea democrației.