Unirea Principatelor Romane (1859)

Contextul international

Razboiul Crimeii (1853-1856) slabeste Rusia si redeschide “Chestiunea orientala”. Prin Tratatul de la Paris (1856), Principatele Romane ies de sub protectoratul exclusiv rusesc si trec sub garantia colectiva a celor 7 mari puteri.

Oportunitatea: Marii puteri (in special Franta lui Napoleon III) sprijina aspiratiile romanesti - Franta vede in Romania un aliat latin in zona.

Divanurile Ad-hoc (1857)

Adunari reprezentative convocate in ambele Principate pentru a consulta populatia asupra viitorului politic.

Revendicari votate:

1. Respectarea drepturilor Principatelor (autonomia garantata de tratate)
2. Unirea Moldovei si Tarii Romanesti intr-un singur stat
3. Domn strain dintr-o familie europeana
4. Guvern constitutional si reprezentativ

Semnificatie: prima consultare democratica din istoria romaneasca; exprima clar vointa de unire.

Conventia de la Paris (7/19 august 1858)

Marile puteri nu accepta unirea deplina - compromis: “Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei” dar cu doi domni separati, doua guverne, doua parlamente.

Organisme comune:

• Comisia Centrala de la Focsani
• Inalta Curte de Justitie si Casatie

Interpretarea romanilor: “dubla alegere” a aceluiasi domn in ambele Principate - solutie ingenioasa pentru a ocoli restrictia.

Alexandru Ioan Cuza - dubla alegere

5 ianuarie 1859 - Adunarea electiva a Moldovei alege Alexandru Ioan Cuza ca domn.

24 ianuarie 1859 - Adunarea electiva a Tarii Romanesti alege acelasi Alexandru Ioan Cuza ca domn.

Semnificatie: unire de facto; Cuza nu era domn strain (ci roman), dar marile puteri accepta ulterior situatia.

Recunoasterea internationala: conferinta marilor puteri (1861) recunoaste unirea sub un singur domn. Cuza proclama oficial Principatele Unite Romane (1862) cu capitala la Bucuresti.

Reformele lui Cuza (1859-1866)

Cuza si primul ministru Mihail Kogalniceanu realizeaza reformele fundamentale ale statului roman modern.

Reforma agrara (1864):

• Desfiintarea clacii (obligatia de munca a taranilor pe pamantul boierilor)
• Impadurirea (impartirea pamantului) a circa 500.000 de familii de tarani
• Taranul devine proprietar; boierul primeste despagubire

Legea instructiunii publice (1864):

• Invatamant primar gratuit si obligatoriu (4 clase)
• Infiintarea universitatilor: Iasi (1860), Bucuresti (1864)

Secularizarea averilor manastiresti (1863):

• Pamanturile manastirilor grecesti (inchinate) trec in proprietatea statului
• Statul preia circa 1/4 din suprafata agricola a tarii

Codul civil (1864) - inspirat din Codul Napoleon; reglementeaza proprietatea, familia, contractele.

Codul penal (1864) - sistem modern de drept penal.

Lovitura de stat (1864):

• Cuza dizolva Adunarea (controlata de conservatori)
• Adopta un nou Statut Dezvoltator (constitutie personala)
• Creeaza Senatul (Corp Ponderator)

Abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866)

O coalitie de liberali si conservatori (“monstruoasa coalitie”) il obliga pe Cuza sa abdice.

Motivele opozitiei: reformele radicale (mai ales agrara), guvernul personal, coruptia din jurul Curtii.

Dupa Cuza: aducerea principelui strain - Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (Carol I), conform dorintei exprimate de Divanurile Ad-hoc.

La examen - ce sa stii

• 24 ianuarie 1859 - dubla alegere a lui Cuza (data nationala!)
• 5 ianuarie 1859 - alegerea in Moldova (prima)
• Conventia de la Paris (1858) - baza legala, permite “dubla alegere”
• Reforma agrara 1864 - Kogalniceanu; 500.000 familii impadurire
• Secularizare 1863 - pamanturile manastirilor
• 1862 - Principatele Unite Romane, capitala Bucuresti
• Cuza = unire de facto + reforme radicale + abdicare fortata (1866)