Resurse naturale și mediu | Geografie | BAC 2026

Clasificarea resurselor naturale

Tip	Exemple	Caracteristici
Neregenerabile (epuizabile)	Petrol, gaze, huilă, minereuri metalice	Stoc finit, exploatare → diminuare
Regenerabile (reînnoibile)	Păduri, apă, sol (dacă e gestionat corect)	Se refac în timp, dacă nu sunt supraexploatate
Inepuizabile	Energia solară, eoliană, geotermală	Disponibile permanent

Resursă	Principalele zone	Note
Petrol	Câmpia Română (Muntenia — Ploiești, Câmpina, Moreni), Câmpia de Vest (Timiș)	Producție în scădere; deficit acoperit din import
Gaze naturale	Câmpia Transilvaniei (Mediaș, Copșa Mică), Câmpia Română	Rezerve semnificative; Marea Neagră (offshore — Neptun Deep)
Huilă	Valea Jiului (Petroșani, Lupeni, Vulcan, Uricani)	Carbune de calitate bună; sector în declin
Lignit	Oltenia (Motru, Rovinari, Turceni)	Calitate inferioară; centrale termoelectrice mari

Hidroelectrică: Porțile de Fier I (1.050 MW), Bicaz, Vidraru, Lotru, Cerna → ~27% din energie
Eoliană: Dobrogea (Fântânele-Cogealac — 600 MW la inaugurare 2012) → cea mai mare din UE la acea dată
Solară: Câmpia Română, Dobrogea → în expansiune
Geotermală: Bihor (Oradea, Băile Felix), Arad

Metal	Localizare	Importanță
Aur, argint	Munții Apuseni (Roșia Montană, Brad, Baia de Arieș), Baia Mare	Exploatate tradițional; Roșia Montană — controversă ecologică
Fier	Munții Poiana Ruscă (Teliuc), Banat (Ocna de Fier)	Exploatare diminuată
Cupru	Baia Mare, Munții Apuseni	Tradiție metalurgică
Plumb, zinc	Baia Mare (Banat Nord), Maramureș	Metalurgie neferoasă
Mangan	Munții Apuseni, Dobrogea	Rezerve limitate

Sare: Praid (Harghita), Slănic (Prahova), Ocna Mureș, Ocna Sibiului — rezerve enorme
Sulf: Maramureș, Harghita (legat de activitate vulcanică)
Kaolin: Arad (pentru industria ceramicii)
Marmură: Ruschița (Caraș-Severin)
Calcar: Podișul Mehedinți, Apuseni (materie primă ciment)

Suprafața pădurilor: ~6,5 mil. ha (~27% din suprafața României)
Specii dominante: brad, molid (munte), fag (dealuri), stejar (câmpii și dealuri joase)
Fondul forestier: gestionat de RNP Romsilva și proprietari privați
Probleme: defrișări ilegale (mai ales post-1990), tăieri masive în Carpați
Păduri virgine (Vânători-Neamț, Domogled, Retezat) — protejate

Potențialul hidrografic: 135 miliarde m³/an (apele de suprafață și subterane)
Apele subterane: pânze freatice (câmpii), arteziene (Câmpia de Vest), ape minerale (Harghita, Covasna, Bacău)
Apele minerale — exportate: Borsec, Biborteni, Harghita
Canale artificiale: Canalul Dunăre–Marea Neagră (64 km, deschis 1984); Canalul Siret–Bărăgan (nefinalizat)

Cernoziomul = cel mai valoros sol agricol; Bărăgan, E câmpiei Române, Pod. Moldovei
Soluri brune de pădure = 35% din suprafața cultivată
Suprafața arabilă: ~9,4 mil. ha → Romania = 7% din terenul arabil al UE

Problemă	Cauze	Zone afectate
Poluare cu metale grele	Metalurgie, mine abandonate	Baia Mare, Valea Jiului
Defrișări	Exploatare forestieră ilegală	Carpații Orientali, Apuseni
Epuizarea rezervelor de petrol	Exploatare 100+ ani	Câmpia Română
Degradarea solurilor	Eroziune, salinizare, compactare	Bărăgan, dealuri
Scurgerea de cianuri	Mina Aurul Baia Mare (2000)	Tisa → Dunărea (dezastru ecologic)

Huilă (carbune bun) = Valea Jiului; Lignit (carbune slab) = Oltenia (Rovinari)
Petrol = Ploiești–Câmpina; în scădere; gazele offshore (Neptun Deep, Marea Neagră)
Sare = Praid, Slănic, Ocna Mureș; rezerve între cele mai mari din Europa
Porțile de Fier I = cea mai mare hidrocentrală din România (1.050 MW)
Roșia Montană = zăcământ aur controversat; subiect de dezbatere ecologică
Scurgerea de cianuri de la Baia Mare (2000) = un dintre cele mai mari dezastre ecologice din Europa